Invata to let go

Una din teoremele in care am invatat sa cred – desi am fost o eleva dificila
– este despre importanta lucrurilor care CONTEAZA SAU NU IN VIATA.


Desigur, te poti infasura in zeci si sute de metri de bandaj protector, te
poti dota cu rachete de distrugere a sufletelor si poti pastra un catastif urias
de greseli ale celor din jur, incercand sa le platesti pe toate, rand pe
rand…Ochi de tristete pentru ochi de tristete, cuvant pentru cuvant,
dezamagire pentru dezamagire, lacrima pentru lacrima.


Dar…raspunzandu-mi cu sinceritate absoluta la intrebarea Chiar merita?
…am invat sa le let go cum spun englezii. Ei uite, chiar sa las
sa treaca – si spunand asta realizez ca nu exista un echivalent la fel
de expresiv in limba romana. Pentru ca to let go – nu inseamna a
uita – ci a lasa mai degraba loc si spatiu in suflet doar lucrurilor care
conteaza. Desigur, e nevoie de o anume perspectiva si detasare, sa poti lasa de
la tine sa treaca anumite conflicte, anumite frustrari sau anumite sentimente
personale…si totusi, ai incercat vreodata?


Te poti deci inarma cu energia de a nu uita si cu dorinta de a avea ultimul
zambet. Intrand insa in acest joc, uiti si ignori o sumedeniue de lucruri si
sentimente care conteaza. Te preschimbi fara sa iti dai seama intr-un razboi,
intr-un camp de lupta fumegand, din care nu poti iesi decat prafuita si
insetata.  Cauta mai bine sa dai la o parte buruienile si iedera care
creste peste sufletul tau. Lasa oxigen si soare pentru sentimentele care zac de
ani de zile in adancurile tale.
Iarta-ti prietenii pentru greselile marunte,
iarta-ti soacra pentru gafele si prostioarele ei ieftine, iarta-ti sotul pentru
neindemanarea si limitarea lui… iarta-ti tie inperfectiunea si frustrarile.
Mergi mai departe senina, cu siguranta vei inflori in lumina soarelui.


De accea imi re-amintesc uneori insami acest sofism: lasa sa treaca,
ridicate deasupra lor. 
Conteaza numai pentru ei, si nu pentru
mine. De fapt micul razboi pe care tocmai era sa il porti azi, nu poate fi decat
o poveste amuzanta – daca va fi povestit peste vreo 20 de ani.


Despre fericire mai cititi:



Despre fericirea in doi,
cititi:


S-ar putea să-ți mai placă și Mai multe de la același autor

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.