(A)Roma neuitatelor vacante

Italia era
demult pe lista obiectivelor mele turistice.
Nu s-a nimerit& din tot
felul de motive. Si recunosc ca as fi preferat sa vad Venetia, Verona, chiar si
Milano in locul Cetatii Eterne. Dar intamplarea a vrut altfel, si ii multumesc
intamplarii pentru ca mi-a prilejuit o experienta, din toate punctele de vedere, de
neuitat.


M-am indreptat inspre Coloseum. Daca mergeti acolo va
recomand doua lucruri:


1. Nu mergeti mai tarziu de
ora 14
(cel putin in sezonul toamna-iarna) pentru ca se inchide
cu o ora inainte de apusul soarelui si nu apucati sa-l savurati cum se
cuvine.


2. Luati un ghid in carne si
oase
care sa va explice ce si cum.


Eu punctul 1 l-am respectat la limita.
Am prins niste imagini superbe ale Coloseumului, un soare de dupa amiaza
rasfrant pe ziduri… Am stat exact cat am vrut, dar daca mergeam cu o jumatate
de ora mai tarziu, m-as fi simtit presata. Ghidul nu l-am prins… cred ca
trebuie facuta programare prealabila. Si regret enorm asta. M-am lipit de un
grup de americani care aveau un astfel de ghid si astfel am aflat unele lucruri
foarte interesante despre viata romanilor. De exemplu, ca zeci de biserici
(inclusiv catedrala Sf. Petru) sunt facute cu marmura din Coloseum. Si foarte
interesant, ca scopul Coloseumului in antichitate era echivalentul industriei de
entertainment moderne. Ca jocurile durau o zi intreaga. Ca se mergea gradat cu
atractiile, incepandu-se cu lupte intre animale (rinoceri, girafe, tigri, lei,
elefanti etc), continuandu-se cu executiile publice (in care condamnatilor li se
dadea drumul in arena, omitand scoaterea tigrilor) si sfarsind cu il grand
finale, luptele gladiatorilor, cele mai asteptate. Oamenilor li se oferea paine
si circ. Cam ca in zilele noastre. Incredibil cat de putin am evoluat. Ba
dimpotriva, vazand atatea minuni antice ale tehnicii, as zice ca am stagnat.
Gladiatorii erau nu doar sclavi, cum am crezut eu, ci erau inclusiv nobili care
se antrenau pentru lupte.


Cladirea Coloseumului e un
miracol imens de arhitectura si know-how
. Partea de sub scena
consta in nenumarate coridoare inguste ca un labirit care adaposteau recuzita
pentru spectacole, sclavii inainte de lupte etc. Aveau sisteme ingenioase de
scripeti care manevrau scena, facand-o sa se ridice in functie de regie. Un
coridor subteran face legatura intre catacombele de sub scena si un loc denumit
gymnasium, situat in Forumul roman vizavi de Coloseum, unde se antrenau
gladiatorii.



Aflasem eu la Coloseum ca, in pofida mitului conform
caruia Coloseumul era locul de maltratare a crestinilor, de fapt crestinii nu au
fost ucisi acolo, ci la Circus Maximus, o arena imensa unde se organizau cursele
de care romane. Si zic ok, hai sa vad asta.


E la distanta de o statie de metrou de Coloseum, iar cand
am ajuns acolo, m-am bucurat ca nu am anuntat cu voce tare ca vreau sa vad
„circus maximux”. Pentru ca nu exista decat cu numele. E un loc verde imens, de
forma ovala, unde se organiza un maraton in scopuri umanitare.


Paranteza: gafa cu Circus Maximus are un
precedent pe care nu-l prea zic oricui, dar eh, suntem in anonimat… Eram in
luna de miere la Paris, indragostiti, fericiti si tembeli (ce vremuri faine…
unele caracteristici s-au pastrat inca). Din multimea de locuri pe care Parisul
le are de oferit unui cuplu proaspat casatorit, ce alegem noi sa vizitam…
Bastilia! Luam metroul in Piata Bastilia si incepem sa cautam inchisoarea. Noroc
ca-l loveste pe noul meu sot inspiratia revelatoare, dublata de cunostinte de
istorie ceva mai consistente decat ale mele: „Mai, da oare de ce ii zice
evenimentului aluia Caderea Bastiliei?” asa ca ne intoarcem cu coada intre
picioare la metrou, jurand ca asta va fi un secret al casniciei noastre.
Inchidem paranteza.
Asa ca iau din nou metroul si cobor la intamplare la o
statie careia ii zice Teatro del Opera. Sa vada si ochii mei cum arata opera din
Roma.


Ies din gura de metrou, si
splendoare… Opera in toata maretia ei
, luminata feeric cu mii
de beculete, ocupand juma de piata… Si oameni cu carucioare intrand si iesind
din ea… Hopa, ceva nu-i in regula. Ma apropii si vad ca e o pravalie. Ditamai
pravalia, dar pravalie… OK, imi retin admiratia si o pornesc pe un bulevard
pana cand ta-daaaaam… iat-o, minunata opera, splendid pusa in valoare de
statui, feliare, fresce… Ups, nu, e un hotel… pe urma am incetat sa o mai
caut, pentru ca fiecare cladire, fie ea casa de schimb valutar sau sala de bingo
putea foarte bine sa se califice drept opera. Intr-un final, am vazut-o.
Si
pe urma am luat-o pe jos si asa, intreband din om in om (in engleza, si primind
raspunsuri in italiana si uneori in bengali) am ajuns in piata Spania si imediat
pe urma la Fontana di Trevi.


Fontana di
Trevi
este unul dintre cele mai romantice locuri din lume.
Utopic, in cazul in care ar disparea indienii care fac poze la minut,
pakistanezii care vand mingiute colorate, bangladeshenii care ofera flori
doamnelor contra modestei sume de 10 euro, carabinierii care te scruteaza cu
privirea incercand sa previna acte de vandalism, si in general, toata multimea
de turisti care se holbeaza la minunea lumii. M-am holbat si eu pret de vreo
juma de ora, inghesuita intre un cuplu brazilian care se pupa o data la 10
secunde si un fotograf indian care tinea mortis sa-mi faca o poza, ca nu cumva
sa uit ca eram singura persoana singura intr-o mare de indragostiti care-si
jurau iubire vesnica. N-am aruncat nici un ban in fantana. Uite-asa, din
pragmatism, ca n-am superstitii si sincer nu m-as intoarce aici tot
singura.



Am hotarat ca am umblat-vazut destul pentru o zi
si ma intorc in statia Ottaviano
, pentru a lua de acum familiarul 32 sa
ma intorc la mine la tara. Am avut marele noroc sa prind o perioada de greve si
manifestatii in toata Roma. Asadar, drumuri blocate, timp mort, politisti la
fiecare intersectie. A durat vreo ora si jumatate sa ajung la hotel. Aici, in
hol, am reusit sa evit in ultimul moment o invitatie la bar din partea unui
pilot libian care tinea sa imi explice in amanunt cum se piloteaza avioanele
comerciale, mers in camera, facut dus in planul inclinat si cu sabia lui
Damocles (recte tragatorul in caz de pericol) deasupra capului, privit la
televizorul antic (ce are imagine la 5 minute dupa ce-l deschizi) manifestatiile
din Roma, pregatita pentru ceea ce credeam ca va fi o noapte linistita.
M-am
inselat amarnic.


Va recomandam sa cititi mai
multe detalii interesante din aceasta calatorie

AICI – la topicul (A)Roma neuitatelor vacante


Forum unde comentam cu
placere



Super
Calatorii


Va recomandam sa mai cititi
si:


Grecia
Insula Thassos, impresii de
calatorie

Zile de vacanta in Heraklion
(insula Creta)

Itinerar de lux in insula
Creta

Legenda si mit intr-un
paradis terestru  Insula Corfu

10 obiective care merita vazute in insula
Zakynthos

6 obiective care merita
vazute in Grecia

Itinerar de lux in insula
Creta (2)

Obiective si hoteluri de lux
in Grecia


Plaje
Cele mai frumoase plaje din
Croatia

Vacanta de vara pe litoralul
Bulgariei

8 plaje de vis pe litoralul
Spaniei

Sejur in Insula Afroditei
Litoralul Romaniei – 7 destinatii de
vacanta

Top 8 plaje pe Coasta de Azur
Top plaje uimitoare si secrete ale
Europei

Litoralul Croatiei  o alegere estivala perfecta pentru familii cu
copii


Europa
Belgrad, o vizita prea scurta
Obiective turistice in
Polonia

Hoteluri de lux in Anglia
Hoteluri de lux in Italia
Castele si alte atractii turistice in
Scotia

Orase si hoteluri de lux in
Franta

Venezia sau despre miturile care nu
pier

Top 10 obiective turistice in Roma (Lazio,
Italia)

Evenimente si locuri inedite in
Italia

Top 10 obiective turistice in
Londra

Top 10 destinatii de familie
Obiective turistice in Paris
7 atractii turistice in
Franta

Jurnal de vacanta – Olanda
Jurnal de calatorie – in 4 tari din
Europa

S-ar putea să-ți mai placă și Mai multe de la același autor

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.